0753 770 844CONTACT
0item(s)

Nu aveti nici un produs in cosul de cumparaturi

Product was successfully added to your shopping cart.

Psihicul și alimentația

Primejdia cea mai mare pentru sanatate porneste de la un stil de vata nesanatos si, in primul rand, de la alimentatia nepotrivita. Desi exista o abundenta de alimente cu un aport nutritiv ridicat, cu toate ca regulile de baza ale nutritiei sanatoase sunt mai cunoscute in prezent decat inainte, tulburarile de nutritie legate de alimentatie, mai ales obezitatea, hipertensiunea arteriala si diabetul, sunt in continua crestere.

Desi la sondajele efectuate, 80% din populatie sustine ca alimentatia sanatoasa si conditia fizica buna constituie o preocupare permanenta, realitatea arata contrariul.

Exista o discrepanta mare intre dorinta unei alimentatii sanatoase si modul real de hranire.

Cercetarile arata ca, in majoritatea regiunior globului, modul de alimentatie nu e determinat in primul rand de foame, ci de o serie de factori compecsi: sociali si psihici. Educatia, obiceiurile si traditia joaca un rol imens, dar si starea pshica individuala.

Alimentatia face parte din comportamentul nostru social: luarea mesei cu altii ne apropie, creeaza senzatia de "noi" si satisface nevoia contactului social.
Una din principalele probleme de sanatate in Europa, America, tarile arabe si multe tari din Asia, este surplusul ponderal, obezitatea.

Savantii cerceteaza semnalele cu actiune imediata si de lunga durata care dirijeaza senzatiile de foame, de pofta de mancare si de satietate. In acest domeniu, actioneaza numerosi factori, incepand de la digestia gastrica, continuand cu hormonii secretati de aparatul digestiv, insulina si glucagonul, pana la mesagerii chimici-leptina, care este secretata de tesutul adipos si franeaza ingestia de calorii. La obezi, acest semnal nu e inteles in mod corect, creandu-se o rezistenta la leptina.
Mult mai importante in alimentatie sunt mecanismele dobandite, incepand din primele zile de viata.

A manca nu inseamna doar potolirea senzatiei de foame, ci in acelasi timp o placere, iar atitudinea fata de hrana, care incepe la sanul mamei este intotdeauna fixata intr-o relatie sociala si emotiva. Temelia atitudinii fata de modul de alimentatie se aseaza in prima copilarie. Mancam pentru a sarbatori, pentru a ne rasplati, pentru a ne relaxa sau pentru a ne consola. Problema apare atunci cand, in situatiile respective, in locul alimentelor nu dispunem de alternative. In aceste cazuri, consumul crescut de hrana de exemplu pentru a ne consola, este programat pregatindu-se aparitia obezitatii.

De multe ori, stresul poate anihila controlul asupra consumului de alimente, ducand la o ingestie crescuta de alimente.
Cheia combaterii obezitatii se gaseste in domeniul profilaxiei, iar prevenirea surplusului ponderal trebuie sa inceapa deja in copilarie.
Parintii trebuie sa stie ca in aceasta perioada se fixeaza gusturile fata de alimentele sanatoase, formandu-se stilul de viata, care, de obicei, va fi continuat pe tot parcursul vietii. Este important  ca, de la cea mai frageda varsta, copii sa consume impreuna cu parintii alimentele cele mai sanatoase, oferite in formele adecvate varstei: salate de rosii, de varza, castraveti, spanac, macris, morcovi, zarzavaturi fierte, fara grasimi: conoida, broccoli, mazare verde, leguminoase: fasole, linte, cereale integrale si tot felul de fructe.

Sursa: Dr. Emil Radulescu, Alimentatie inteligenta, 2003, Editura "Viata si Sanatate", Bucuresti, pag.113